Dețin un permis de conducere eliberat de un alt stat. În ce condiții este valabil?
Cadrul legal ce reglementează materia circulației pe drumurile publice din România este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Regulamentul de aplicare a acestei ordonanțe de urgență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, cu modificările și completările ulterioare, acte normative care au la bază atât prevederile Convenției asupra circulației rutiere, deschisă spre semnare la Geneva la 19 septembrie 1949, cât și prevederile Convenției asupra circulației rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968, precum şi directivele europene în materie.
Astfel, în ceea ce privește circulația autovehiculelor în traficul internațional, precizăm faptul că în cuprinsul ordonanței este reglementat un capitol dedicat acestui obiect (Capitolul V, Secțiunea 6) care stabilește prin dispozițiile art. 83 alin. (1) următoarele:
„(1) Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 20 şi art. 23 alin. (1), titularii permiselor de conducere naţionale valabile, eliberate de autorităţile:
a) statelor membre ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, prevăzută la art . 82 alin. (2);
b) statelor membre ale Uniunii Europene;
c) statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto.
Totodată, potrivit alin. (2) al articolului evocat, se prevede faptul că ,,(2) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere naţional eliberat de autorităţile unui stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere şi nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede şi permis de conducere internaţional.”
În ceea ce privește necesitatea deținerii și a permisului de conducere internațional pentru a putea conduce pe drumurile publice din România în ipoteza prevăzută de alineatul precitat, facem mențiunea că această obligație devine incidentă în cazul statelor care au ratificat ori aderat la Convenția asupra circulației rutiere, deschisă spre semnare la Geneva la 19 septembrie 1949.
Temeiul juridic al acestei obligații izvorăște din prevederile art. 24 pct. 2 din Convenția asupra circulației rutiere de la Geneva din 19 septembrie 1949, în conformitate cu care statele contractante au posibilitatea de a cere unui conducător de autovehicul care pătrunde pe teritoriul său ca acesta să aibă un permis internațional de conducere, cerință suplimentară ce se regăsește și în legislația națională privind circulația pe drumurile publice, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 83 alin. (2) precitat.
Așa fiind, titularilor permiselor de conducere naționale eliberate de state care nu au calitate de părți la niciuna dintre convențiile menționate, și asupra cărora nu se resfrâng efecte juridice decurgând din aceste convenții internaționale, nu li se recunoaște dreptul de a conduce pe drumurile publice din România în baza permiselor de conducere naţionale nici în perspectiva în care acestea sunt însoțite de permisul de conducere internațional.
Nu în ultimul rând, având în vedere aspectele mai sus prezentate, legislația națională acordă totuși posibilitatea ca, în anumite condiții prevăzute de lege, persoanele interesate să solicite obţinerea permisului de conducere autorităţilor competente să le examineze, după cum urmează:
„Art. 231 - (1) Persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în România ori care dovedesc că se află la studii în România de cel puţin 6 luni pot solicita obţinerea permisului de conducere autorităţilor competente să le examineze.
(2) Pentru procedurile aferente permisului de conducere, se consideră că au domiciliul sau reşedinţa în România persoanele care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) locuiesc în mod obişnuit cel puţin 185 de zile într-un an calendaristic la o adresă sau la adrese din România datorită unor legături personale şi profesionale ori datorită unor legături personale care relevă legături strânse cu adresa sau adresele din România, dacă persoanele nu au legături profesionale;
b) revin periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, deoarece legăturile lor profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale;
c) locuiesc în mod obişnuit la o adresă din România datorită legăturilor personale cu adresa respectivă, deşi locuiesc temporar şi în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană pentru îndeplinirea unei activităţi sau misiuni cu durată determinată.”
Prin urmare, cetățenilor statelor care nu au calitatea de parte la Convenția asupra circulației rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968, și/sau la Convenția asupra circulației rutiere, încheiată la Geneva la 19 septembrie 1949, nu sunt membre ale Uniunii Europene și care nu au încheiat cu România un tratat privind recunoaşterea reciproca a permiselor de conducere, nu le este recunoscut permisul de conducere național valabil însoțit de permisul de conducere internațional, și pe cale de consecință nici dreptul de a conduce pe dumurile publice din România, însă pot solicita obţinerea unui permis de conducere autorităţilor române în conformitate cu prevederile legale precizate.
Pentru consultarea listei actualitate a statelor membre la Convenția asupra circulației rutiere din 1949, încheiată la Geneva, respectiv la Convenția asupra circulației rutiere din 1968, încheiată la Viena, puteți accesa link-uri de mai jos:
1) Convenția de la Geneva din 1949
https://treaties.un.org/pages/ViewDetailsV.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XI-B-1&chapter=11&Temp=mtdsg5&clang=_en
(necesită permis internațional de conducere pe lângă permisul național de conducere)
2) Convenția de la Viena din 1968
https://treaties.un.org/pages/ViewDetailsIII.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XI-B-19&chapter=11&Temp=mtdsg3&clang=_en
(nu necesită permis internațional de conducere pe lângă permisul național de conducere)
Am găsit o mașină pe care vreau să o cumpăr, pot să verific dacă a fost furată?
Da, aici https://www.politiaromana.ro/ro/autovehicule-furate
Care sunt orele de liniște?
Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii și liniștii publice incriminează:
- tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;
- tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;
- organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban;
Vă ocupați de eliberarea cărților de identitate, pașapoartelor, permiselor auto și înmatricularea vehiculelor?
Nu.
Date despre documentele de stare civilă se pot obține de la Direcția pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.
Date despre pașapoarte se pot obține de la Direcția Generală de Pașapoarte și serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidența pașapoartelor.
Date despre permisele auto și înmatricularea vehiculelor se pot obține de la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și serviciile publice comunitare de la nivel teritorial.
Cum obțin certificatul de cazier judiciar (persoane fizice)?
Persoanele aflate în România pot obține certificatul de cazier judiciar de la orice subunitate de poliție în care funcționează ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar, singurul document necesar fiind un act de identitate în termen de valabilitate. Certificatul de cazier judiciar se eliberează de regulă pe loc sau în cel mult 3 zile de la data solicitării, iar această activitate este scutită de taxe.
Lista cu datele de contact ale unităților teritoriale poate fi consultată prin accesarea următorului link: https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale
Persoanele care se află în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar și prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României. La cererea motivată a persoanelor aflate în străinătate, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pot elibera, adeverințe. Aceste adeverințe au valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar, se utilizează exclusiv în străinătate, se eliberează în cel mult 10 zile de la data solicitării și sunt valabile 6 luni de la data eliberării;
Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice se poate solicita și prin împuterniciții acestora, conform procedurilor legale în vigoare;
Informații complete pot fi găsite aici:
Cum obțin certificatul de cazier judiciar (persoane juridice)?
Certificatele de cazier judiciar pentru persoane juridice se obțin prin depunerea de către reprezentantul legal, personal sau prin împuternicit, a unei cereri-tip cu datele complete de identificare la orice unitate sau subunitate de poliție în care funcționează ghișeu pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar.
În vederea obținerii certificatului de cazier se vor prezenta următoarele documente:
- actul de identitate în original al persoanei care depune documentele;
- împuternicirea, respectiv Anexa nr. 38 din H.G. nr. 345/2010, înregistrată la nivelul persoanei juridice solicitante;
- dovada calității de persoană juridică.
Lista cu datele de contact ale unităților teritoriale poate fi consultată prin accesarea următorului link: https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale
Certificatele de cazier judiciar pentru persoane juridice se eliberează de regulă pe loc sau în cel mult 3 zile de la data solicitării, sunt valabile 6 luni, iar această activitate este scutită de taxe.
Informații complete pot fi găsite aici:
Am văzut un copil sau o altă persoană care cred că este dispărută, ce fac?
Sunați la numărul de urgență 112 sau anunțați cea mai apropiată unitate de poliție! Încercați să rețineți cât mai multe detalii despre persoana în cauză pentru a le comunica polițiștilor.
Lista MOSTWANTED https://www.politiaromana.ro/ro/most-wanted
Lista cu persoanele urmărite https://www.politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite
Unde găsesc datele de contact ale unei unități de poliție?
Pentru unitățile din țară, inclusiv Poliția Capitalei
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale
Pentru unitățile din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-centrale
Vreau să devin polițist, ce trebuie să fac?
Vă puteți înscrie la concursurile de admitere la școlile de agenți de politie „Vasile Lascăr" Câmpina și ,,Septimiu-Mureșan” Cluj-Napoca sau la Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza” București.
Mai multe informații pot fi găsite aici:
https://www.politiaromana.ro/ro/cariera/informatii-generale
Vă puteți înscrie la concursurile pentru încadrarea din sursă externă, atunci când sunt posturi disponibile.
Mai multe detalii pot fi găsite aici:
https://www.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs
Am luat o amendă rutieră și am achitat-o, unde trimit dovada plății?
Puteți trimite dovada plății amenzii pe adresa de e-mail a unității teritoriale din care face parte polițistul care a aplicat sancțiunea.
Lista cu datele de contact ale serviciilor rutiere din țară și Brigăzii Rutiere București poate fi consultată aici: https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-rutiera/adrese-de-email-servicii-politii-rutiere
Vreau să aflu mai multe despre Poliția Română, unde pot găsi informații?
Ne puteți urmări pe rețelele de socializare
Facebook: https://www.facebook.com/www.politiaromana.ro/
Instagram: https://www.instagram.com/politiaromana.ro/
Youtube: Politia Romana https://www.youtube.com/politiaromanaofficial
Twitter: https://twitter.com/_politiaromana_
Am o întrebare despre activitatea Inspectoratul General al Poliției Române sau a unei unități de poliție din țară, unde mă pot adresa?
Inspectoratul General al Poliției Române
https://www.politiaromana.ro/ro/contact
Inspectoratele de poliție județene și Poliția Capitalei
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale
Dreptul de petiţionare
Ce este petiţia?
Prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes jutețean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.
Condiţie de validitate: orice petiţie trebuie să fie semnată şi să conţină datele complete de identificare a petentului. Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau in considerare şi se clasează.
Autorităţile publice sunt obligate să răspundă petiţiei în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei în documentele autorităţii vizate, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
Din punct de vedere legal, la petiţiile prezentate personal, data petiţiei este considerată data la care a fost înregistrată la unitatea destinatară.
În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul de 30 de zile cu cel mult 15 zile.
Dacă petiţia este greşit direcţionată (petentul nu a ştiut care este autoritatea competentă să îi rezolve cererea), instituţia care a primit-o trebuie să o trimită în termen de 5 zile autorităţii sau instituţei în ale cărei atribuţii intră rezolvarea ei şi să informeze petentul despre aceasta. Pentru soluţionarea petiţiei de către autoritatea sesizată vor mai trece 30 de zile.
Răspunsul la petiţie trebuie să includă şi temeiul legal în baza căruia a fost formulată soluţia comunicată.
Pentru ca fiecare cetăţean să se poată folosi de acest drept, petiţiile sunt scutite de taxă.
Articolul 51 din Constituţia României
Dreptul de petiţionare
1. Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
2. Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
3. Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
4. Autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii.
Articolul 2 din Legea 233/2002
Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris, ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instutuţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome.
Unde ne adresăm?
Dacă sunteţi victima unei infracţiuni, daca aţi asistat sau aveţi cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte antisociale adresaţi-vă de îndată celei mai apropiate unităţi de poliţie. Întotdeauna cineva este pregătit să se ocupe de dumneavoastră. Timpul şi informaţiile utile ne sunt cel mai bun sprijin în lupta contra infracţionalităţii.
Conform legislației în vigoare organul de urmărire penală poate fi sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu.
Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana prevăzută de lege ori cu autorizarea organului prevăzut de lege, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare în lipsa acestora.
Plângerea este încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.
Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
De asemenea plângerea se poate face și de către unul dintre soți pentru celălalt soț sau de către copilul major pentru părinți. Persoana vătămată poate să declare că nu își însușește plângerea.
Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă (art. 289 alin. 8 din Codul de Procedură Penală).
Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni (art. 290 alin. 1 din Codul de Procedură Penală).
Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) şi (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător.
Ce obligații are polițistul căruia mă adresez, conform Legii nr. 211/2004, dacă sunt victima unei infracțiuni?
Polițistul căruia te adresezi are obligația de a te încunoștința cu privire la:
- tipul de sprijin pe care îl poți primi și din partea cui, inclusiv, în cazul în care este relevant, informații de bază privind accesul la asistență medicală, orice tip de asistență specializată, inclusiv asistență psihologică și cazare alternativă;
b) unde poți face plângere;
c) dreptul la asistență juridică și instituția unde te poți adresa pentru exercitarea acestui drept;
d) condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate și ale părții civile;
f) condițiile și procedura pentru a beneficia de dispozițiile art. 113 din Codul de procedură penală, precum și de dispozițiile Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările ulterioare;
g) condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat;
h) dreptul de a fi informat, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală;
i) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
j) autoritatea judiciară la care te poți adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei, precum și datele de contact ale acesteia, dacă vrei să depui o plângere
k) în cazul în care ai reședința sau locuința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru UE, informații privind posibilitatea de depunere a plângerii penale sau a cererii de acordare a compensației financiare din partea statului pe teritoriul statului respectiv, precum și faptul că există posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internațională, ca aceasta să fie audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României.
Ce fac dacă observ un animal în pericol/căruia i se aplică cruzimi?
În cazul în care observați un animal care se află într-o situație de pericol sesizați Poliția sunând la numărul de urgență 112, atunci când situația este urgentă, impunând intervenția imediată a Poliției.
Totodată, dacă aveți cunoștință despre încălcări ale legislației privind protecția animalelor, care nu necesită intervenția imediată a Poliției, aveți posibilitatea de a informa Direcția pentru Protecția Animalelor prin trimiterea unei petiții prin e-mail accesând site-ul Poliției Române www.politiaromana.ro, secțiunea Petiții online sau al inspectoratelor județene în competența cărora se află accesând același site www.politiaromana.ro, secțiunile Unități teritoriale - Petiții online.
Am accidentat cu autoturismul un animal sălbatic, anunț Protecția animalelor sau Poliția Rutieră?
Sunt permise intervențiile chirurgicale de tăiere a urechilor sau a cozii unui animal (codotomia, cuparea urechilor)?
Doresc să aduc din străinătate un câine din rasa Pit Bull pentru paza și protecția familiei, cum procedez?
Conform art. 13 din OUG nr. 55/2002, republicată privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi ,,Introducerea în țară sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”, cu precizarea că, potrivit art. 1 lit. a) sunt considerați câini periculoși ,,câinii de luptă și de atac, asimilați prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog și metișii lor”.
Ce obligații am ca deținător de câine periculos?
Proprietarii de câini periculoși au obligația să depună la sediul poliției în a cărei rază este situat imobilul în care este deținut câinele o adeverință în fotocopie, eliberată de Asociația Chinologică Română, afiliată la Federația Chinologică Internațională, din care să rezulte încadrarea câinelui în categoria respectivă, precum și o declarație pe propria răspundere cuprinzând următoarele date:
a) numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b) efectuarea vaccinării antirabice și a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) efectuarea sterilizării câinilor prevăzuți la art. 1 lit. a);
d) existența unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii prevăzuți la art. 1 lit. a).
(2) În cazul schimbării adresei imobilului menționat la alin. (1) proprietarii de câini încadrați la art. 1 au obligația să depună, în termen de 48 de ore, la sediul poliției în a cărei rază se află noua adresă, documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui câine încadrat la art. 1, precum și înstrăinarea câinilor încadrați la art. 1 lit. b) vor fi declarate, în termen de 48 de ore, la sediul poliției în a cărei rază se află imobilul de deținere al câinelui.
Ce condiții trebuie să îndeplinesc ca să pot deține un câine periculos/agresiv?
(1)Proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor periculoși trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să aibă capacitate deplină de exercițiu;
c) să nu fi fost condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau deținătorii temporari ai câinilor prevăzuți la art. 1 și la art. 2 alin. (1) au obligația să înregistreze câinii la Asociația Chinologică Română, afiliată la Federația Chinologică Internațională, și să inscripționeze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv, avertismentul ,,Câine periculos" sau, după caz, ,,Câine agresiv", printr-o plăcuță având dimensiunile de cel puțin 15 x 25 cm.
În ce condiții pot deține animale sălbatice?
(1) Deținătorii de animale pot deține animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt autorizați de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.
(2) Condițiile privind deținerea animalelor sălbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
(3) Deținătorii de animale pot deține animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii și recuperării fizice, pentru animalele aflate în impas de supraviețuire, cu acordul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
Când și în ce condiții se poate obține ordinul de protecție provizoriu?
Violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acţiune intenționată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.
Violența fizică este cea mai vizibilă formă a violenței domestice și totodată cea care conduce la efecte tragice.
Dacă simțiți că integritatea fizică vă este pusă în pericol, dacă ați suferit deja episoade de violențe, trebuie să luați în serios posibilitatea unor violențe mai grave pe viitor și să încercați să le preveniți.
Unul dintre instrumentele legale care protejează victimele violenței domestice este ordinul de protecție provizoriu
Cum se pot sesiza faptele de violență domestică?
În cazul faptelor circumscrise violenței domestice, poliția poate acționa ca urmare a sesizărilor:
- prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgență SNUAU 112;
- formulate în scris (inclusiv prin mijloace de comunicare electronică) sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane;
- din oficiu.
Cine poate beneficia de protecție printr-un ordin de protecție provizoriu?
Persoanele, victime ale violenței domestice, care au calitatea de membru de familie, conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
Prin membru de familie se înţelege:
-
ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie, potrivit legii;
-
soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii;
-
persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora;
-
tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;
-
reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.
-
Cine poate emite un ordin de protecție provizoriu?
Ordinul de protecţie provizoriu se poate emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.
Poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din:
-
probele obţinute ca urmare a verificării sesizărilor privind violenţa domestică, atunci când actele de violenţă domestică nu fac obiectul cercetării sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni;
-
probele strânse potrivit prevederilor Codului de Procedură Penală, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când actele de violenţă domestică fac obiectul cercetării sub aspectul săvârşirii unor fapte, care intră sub incidenţa prevederilor Codului Penal, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale violenţei domestice cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie şi de a pune la dispoziţia acestora formularul de cerere pentru sesizarea instanţei de judecată.
Emiterea ordinului de protecţie provizoriu nu împiedică luarea unei măsuri preventive față de agresor potrivit prevederilor Codului Penal, cu modificările şi completările ulterioare.
Care sunt măsurile de protecție ce se pot dispune prin ordinul de protecție provizoriu?
Prin ordinul de protecție provizoriu se dispun, pentru 5 zile (120 de ore), una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligaţii sau interdicţii:
-
evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
-
reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
-
obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
-
obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
-
obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție provizoriu constituie infracţiune și se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Ce trebuie să fac în cazul în care găsesc o armă letală/neletală sau muniție?
Persoana care găsește o armă militară, o armă letală, o armă neletală ori muniții sau care ia la cunoștință despre existența unei arme militare, a unei arme letale, a unei arme neletale ori a munițiilor deținute ilegal, pierdute sau abandonate este obligată să anunțe de îndată cel mai apropiat organ de poliție.
Totodată, rudele sau persoanele care locuiesc împreună cu o persoană care deține în mod legal arme ori muniții au obligația ca, în cazul în care deținătorul a decedat sau este declarat dispărut, să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție și să depună armele, componentele esențiale și munițiile respective la cel mai apropiat armurier, în termen de 15 zile de la data decesului ori, după caz, a rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare a dispariției.
Cum procedez în situația dispariției, pierderii sau furtului armei pe care o dețin?
Mi-a fost furat permisul de armă, l-am pierdut ori este distrus/deteriorat, cui mă adresez?
Unde pot solicita eliberarea istoricului de sancțiuni la regimul circulației pe drumurile publice?
După ce perioadă de timp se șterg din evidențele informatice punctele de penalizare aplicate pentru abateri la regimul circulației pe drumurile publice?
Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenției.
În situația in care a fost depusă plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care au fost aplicate oricare dintre punctele de penalizare care conduc la realizarea cumulului de 15 puncte, curgerea termenului de anulare se suspendă de drept pentru toate punctele de penalizare care îl alcătuiesc, de la data înregistrării acestei plângeri la instanța de judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea contravențională sau a admis-o în parte, menținând sancțiunea contravențională complementară aplicată.
Unde se depune dovada înregistrării plângerii împotriva procesului verbal de constatare a contravenției?
Unde se predă permisul de conducere ca urmare a respingerii plângerii contravenționale și în ce termen?
Predarea permisului de conducere de către contravenient se face personal, prin reprezentant legal sau prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, la un serviciu/birou poliției rutiere, care îl va înainta unității de poliție care îl are în evidență.
Unde se poate susține examenul pentru reducerea perioadei de suspendare?
Verificarea cunoașterii regulilor de circulație se susține la orice serviciu al poliției rutiere.
Da. Dovada înlocuitoare a permisului de conducere se poate depune, de către conducătorul auto, la orice unitate de poliție rutieră, în una din zilele din intervalul perioadei de valabilitate a acesteia.
